Broken Promises

Bwahaha, tare reclama asta

Am reusit sa ma motivez suficient de mult ca sa pleznesc niste poze cu noul acvariu de 75 de litri. Practic acesta il inlocuieste pe vechiul acvariu de 38 de litri. Am "mostenit" pe asta de 75 odata ce ne-am mutat in casa, servea pe post de stand la o floare lasata in urma de fostul proprietar. Dupa ce evident m-am asigurat ca nu are crapaturi si totul e in regula, am transferat substratul, plantele si toate creaturile in el. Intre timp mi-am schimbat si pompa de apa Whisper PF10 cu una PF40 care e practic dubla la capacitate cat imi trebuie mie, dar e perfect OK.

Acu vreo luna am scos din plante si le-am donat, ca aveam o jungla amazoniana ridicola. Am scos mai bine de 60% din plante si inca mai puteam sa continui, dar m-am decis sa ma opresc. In ziua cand m-am dus sa donez plantele la un magazin de aici, am luat si niste cherry shrimp la care am primit o reducere pentru ce-am dat ;) Din zece cati am luat au supravietuit 6 dintre care vreo trei femele mi-au facut pui. Pana si ghost shrimp mi-au facut pui, ceva ce eu am citit peste tot ca este foarte greu. Si cum m-am saturat sa-i tot gasesc pe bietii trasi in pompa de apa, am cumparat un filtru de burete pe care l-am pus in gura pe unde-si trage pompa apa. Sunt greu de fotografiat micutii pentru ca sunt foarte ... micuti. Gagiul de la petshop nici nu stia ca are cherry shrimp, erau in acvariul cu plantele pentru vanzare, i-am zarit eu din greseala. Mi-a spus ca i-a dus cineva din greseala cand a donat plante, ca mine. Urma sa mai cumpar cativa cand am vazut ca am ramas doar cu 6 in viata, dar acum ca sunt vreo 15 pui pe putin innotand prin acvariu, nu mai iau nimic.

Se pare ca totusi trebuie sa fiu FOARTE atent cu regimul de nutrienti pentru plante, incat continua sa-mi moara ghost shrimps la interval de unul la 2-3 saptamani. Am lasat-o moale cu doza pentru ca oricum plantele care le am nu cresc rapid si nu au nevoie de multe ingrasaminte ca sa le mearga bine. Nu folosesc injectie CO2, folosesc sursa lichida de carbon.

Si ca sa nu o lalai la nesfarsit, bag un link catre albumul cu pozele pe care le voi adauga in continuare pe masura ce le fac

20 Gallon Freshwater Tank

AWD For Life

Reclama foarte misto de la Subaru. Si, din experienta mea, cat se poate de adevarata

Mecanica auto

Acum ca am si eu in garaj o masina facuta de BMW AG si vad first-hand modul de a gandi nemtesc ... aoleu. Este inca un exemplu care intareste clasamentul masinilor, in functie de fabricanti legat de cat de usor se munceste pe ele si cat de pretentioase. Americanele sunt departe cele mai simple si iertatoare, ca Daciile 1310. Urmate la distanta de japoneze/asiatice si apoi de nemtesti. De frantuzesti nu stiu ca nu am experienta.
Ca exemplu de masina cu dizain nemtesc, Mini Cooperul nostru, masina construita de BMW, cu motor construit de Chrysler (pana in anul 2006), transmisie automatica japoneza (Aisin AW) si compresor american (Eaton).
Transmisia nu are dipstick sa-i vezi nivelul la lichid sau sa vezi in ce conditie se prezinta. E unitate inchisa ca diferentiarele mele de pe Subaru; are 2 suruburi, unul de scurgere si altul de bagat lichidul. Acest lichid BMW spune ca tine pana la 160 mii de KM. Am mai auzit eu poezia asta, iar cand am vazut lichide la jumatate din intervalul dat de fabricant, aratau jalnic. Transmisia automatica nu accepta orice fel de lichid, dar asta deja nu mai e vina BMW-ului din moment ce unitatea e japoneza.
Compresorul Eaton M45 in loc sa fie amplasat PE motor ca orice masina ce se vrea cu bun simtz si in consecinta usor de lucrat pe ea, e SUB motor. Vasta majoritate a masinilor ce se gasesc pe piata aici si care sunt dotate cu supraalimentator Eaton, il au amplasat pe motor: Ford Mustang Cobra, Pontiac Grand Prix GXP, Nissan Xterra, etc etc. Numa' bine ca daca vrei sa-l inspectezi si eventual sa schimbi lichidul la asta de pe Mini, trebuie sa dezasamblezi tot botul masinii din cate am vazut. Compresorul are ulei in doua compartimente si desi BMW spune ca este "lifetime" si nu trebuie schimbat sau nici macar inspectat, au fost multe cazuri in care compresorul a murit pe la 160 mii de KM.
Filtrul de ulei necesita o scula speciala si nu e filtru normal, ci alcatuit dintr-un capac pe care-l desfaci si schimbi materialul propriu-zis dinauntru care filtreaza uleiul.
M-am uitat la Mini in manual si odata la trei cuvinte te trimite la dealer. Nu spune aproape nimic apropos de ce sa folosesti, cum sa-ti faci chestii de rutina pe el, nimic. N-am ce face, trebuie sa-mi cumpar manualul complet de service. Alti bani, alta distractie.

Mini Cooper S

Acum trei saptamani, dupa ce am reusit in sfarsit sa vindem Focusul, am avut norocul de a gasi la vanzare masina care corespundea cu ceea ce cautam noi cam din toate punctele de vedere: Mini Cooper S. Singura chestie nasoala a fost ca aceasta se afla la aproape 800km distanta intr-un oras mai mic numit Sparta, statul Wisconsin. Cand vorbisem la telefon cu dealerul la un moment dat mi-a raspuns alt tip si m-a unflat rasul; il chema Troy. Troy din Sparta ... Ne-am propus ca totusi merita afacerea si ne-am decis sa ne deplasam dupa ea in ideea ca o luam daca totul e intr-adevar regula asa cum ne-a promis dealerul. Si uite asa vineri ne-am luat liber de la lucru si pe la 6 dimineata ne-am asternut pe drum. La 1:30 am fost acolo si la 3 am fost mandrii posesori ai masinii. Totul a decurs ca uns, nu a fost absolut nici un fel de problema. Omul a fost de cuvant, masina e intr-adevar ca noua. Este din 2006 si a fost ingrijita foarte bine. Singurele doua lucruri care nu au corespuns cu ce cautam noi dar sunt lucruri relativ minore sunt faptul ca nu tineam neaparat sa aibe interior de piele dar speram sa gasim ceva cu scaune incalzite pentru iernile dure de aici. Considerand insa ca acum avem si garaj, lucrul asta nu mai este insa atat de important.
A fost o zi obositoare insa, treji 18 ore si condus fix 1600 km in total.
Ce pot sa spun de masina. Este greu sa nu-ti placa. Este verde numit British Racing Green. Se distinge, are un stil aparte si nu este atat de mica precum pare din exterior. Parcata langa Legacy-ul meu, este aproape de aceeasi inaltime si latime, dar semnificativ mai scurta. Trebuie sa notez faptul ca pentru pretul acestora de pe piata si ca sunt construite de BMW, m-as fi asteptat la un interior mai rafinat si cu mai putin plastic. Nu ma plang, macar plasticul folosit este destul de bun si nu scartaie absolut nimic in masina. Nu e just sa compar mere cu pere dar inevitabil nu pot sa o compar cel mai bine decat cu cealalta masina care o avem in garaj.
La categoria putere sub capota, Legacy-ul meu ar manca-o la micul dejun. Asta nu inseamna insa ca este lenta. Face suta cam in 6 secunde si jumatate si sfertul de mila oriunde intre 14.5 si 15 secunde si un pic. Performantele astea nu sunt oricum vitale pentru noi, masina nu trebuia sa fie un bolid ci doar sa aibe destula putere cat sa nu fie lenta. Supraalimentatorul este cat se poate de silentios si urla absolut delicios cand turometrul depaseste 5000 rpm.
La categoria handling si senzatie generala de condus, este clase peste Legacy-ul meu. Este o senzatie similara cu cea oferita de un kart pe pista. Totul este restrans. Pedalele sunt foarte sensibile, franele solide, directia aproape paranoica si suspensiile rigide; este o masina extraordinar de agila.
La categoria spatiu sta destul de bine pentru pasageri, dar destul de prost pentru valize si cumparaturi. Are un portbagaj aproape inexistent, dar scaunele din spate se pliaza deci atata timp cat nu mergem sa cumparam mobila cu 4 oameni in masina, e OK. Probabil ca o sa detinem masinuta si timp de primul an sau doi cand o sa avem primul copil si ne-am apucat de acum sa ne imaginam cam cum naiba vom reusi noi sa ancoram baby seat-ul in spate. Ideal ar fi cumva in mijlocul scaunelor din spate.
In final nu pot sa spun decat ca o sa o conducem de o sa-i sara capacele si o sa ne bucuram de ea fiecare moment. Pe Subaru meu am pus aproape 10 mii de km in ultimele 2 luni. Avem deja drum lung progamat pentru sfarsitul lunii octombrie catre Minnesota la un concert Tiesto. Este o experienta foarte distractiva. Acum practic ne certam cine sa conduca. E masina fetei deci fireste ca ea are prioritate.

Am vandut-o

Fordul Focus ZX3 de care am scris cand l-am cumparat, al sotiei, s-a vandut in sfarsit, astazi. Am obtinut un pret excelent pe ea si toata tranzactia a mers mai bine decat ne asteptam. Am avut-o pe piata de aproape o luna si jumatate si deja incercam sa ne pierdem sperantele, dar gandindu-ne putin la situatia economiei de acum, am fost totusi cam optimisti :) Si uite asa am mai scapat de un stres si am mai rezolvat o problema, acum e timpul sa gasim urmatoarea masina, stim exact ce vom lua dar nu spun nimic pana nu o sa o avem in garaj.
So long Focus, ne-a servit foarte bine pret de 2 ani de zile. Trebuie sa recunosc ca ma atasez ca un prost de chestii materiale, mai ales masini, probabil si pentru ca e o trasatura "naturala"(?) de barbat, mi-a parut putin rau sa o vad ca ne paraseste.

Guinness World Record Subaru Meet

Veni, vidi, vici. Am fost, am participat si am intrat in cartea recordurilor.



Subaru of America impreuna cu City of Itasca in Illinois a organizat tentativa de a stabili un nou record pentru cea mai mare parada Subaru. Intalnirea a avut loc intr-o parcare imensa rezervata in acest sens unde la ora 8 dimineata, sambata 11 iulie 2009, au inceput sa curga masinile.

Eu am purces catre Chicago vineri impreuna cu Mela, sor-mea si un alt membru Nebraska Subaru Owner's Club conducand un STi albastru.



Cu o seara inainte m-am pus pe lustruit masina cu ceara



Sambata dimineata ne-am intalnit la o intersectie din apropiere cu cativa posesori




dupa care am purces la locul numarul doi sa ne intalnim cu marea bucata



si apoi ne-am dus catre locul final unde a pornit si s-a terminat parada



Uite-ma si pe mine la numerotare pentru record, la intoarcere



agent 006 ;)
Am defilat prin Itasca, linistit in coloana, asistati de politie care a dirijat traficul corespunzator pentru a ne permite sa ramanem Subaru dupa Subaru. Pe parcurs am fost intampinati cu trecatori curiosi, entuziasmati, unii invidiosi (au incercat sa se strecoare niste unii cu Honda in coloana). Cu siguranta am simtit "the Subaru love" de peste tot :) Din pacate a avut loc si un accident, un Tribeca a trebuit sa opreasca brusc iar cel din spate intr-un Forester, probabil preocupat cu poze, nu a observat si l-a pocnit din plin.

Numarul total de masini a fost 339 daca bine-mi aduc aminte. Oarecum dezamagitor, in umila mea opinie, cand ne gandim ca anul trecut englezii s-au adunat in numar de vreo 1100 de masini pentru a comemora tragicul deces a lui Colin McRae. Ei insa nu detin recordul pentru parada, ci pentru cel mai mare mozaic auto. Numarul relativ mic de masini nu se datoreaza lipsei de interes, ci a fost din cauza ca Subaru of America nu au anuntat evenimentul cu destul timp inainte. Noi astia din clubul Nebraska ne adunam si cate 30 cand organizam un meeting local, sa fim doar doi reprezentanti la eveniment a fost de-a dreptul trist. Dar tot ce conteaza este ca ne-am prezentat cei care ne-am prezentat si am stabilit recordul. Fiecare posesor a primit o plasa cu chestii destul de faine precum o sapca Subaru, abtibilde, etc.
Si daca tot era PLIN de Impreza-uri, ne-am strans toti posesorii de Legacy-uri si Forester-uri si am tras poze cu grupul.




Si in final, o poza panoramica. Click pe ea pentru full size.



Restul pozelor aici
Guinness World Record Subaru Parade